Unirea tuturor românilor

Istoria României este, incontestabil, una tumultoasă. Încă din cele mai vechi timpuri, poporul nostru s-a aflat sub aspre dominaţii străine, precum cele ale otomanilor, habsburgilor sau ruşilor, fiecare instaurând pe teritoriul carpato-danubiano-pontic propriul regim ce ne limita drastic autonomia. Procesul de afirmare a naţiunii române s-a manifestat, de-a lungul secolelor, atât prin luptele în vederea dobândirii independenţei furate, cât şi prin evoluţia sa internă. Toate acestea au culminat, însă, în secolele IX-XX, când, după evenimente majore, a fost atins unul dintre cele mai înalte ţeluri: constituirea statului naţional unitar.

Românii se aflau într-un context fragil. Cele trei principate române- Moldova, Ţara Românească şi Transilvania – se aflau, în acele vremuri, sub dominaţia Rusiei şi a Imperiului Otoman, drepturile naţionale erau nerecunoscute, totodată existând şi riscul anexării Transilvaniei la Ungaria. În aceste condiţii, o primă încercare, fără izbândă însă, a fost Revoluţia din 1848-1849. Axându-se pe unirea principatelor, românii au continuat cu înverşunare, pentru a scoate la lumină dreptatea cuvenită. Eforturile lor au rezultat în unirea Moldovei şi a Ţării Româneşti, în 1859, odată cu dubla alegere a lui Cuza, ce a adus, simultan, reforme însemnate aflate la baza societăţii de azi. O a treia etapă importantă a fost reprezentată de participarea României, în 1916, de partea Antantei, în Primul Război Mondial. Toţi aceşti factori, la care se adaugă prăbuşirea Imperiului Rus în 1917, înfrângerea Puterilor Centrale şi recunoaşterea internaţională a dreptului popoarelor la autodeterminare, au stat la baza momentului glorios în care, după unirea în acelaşi an a Basarabiei şi a Bucovinei cu România, are loc, la data de

1 decembrie 1918, unirea ei cu Transilvania prin Marea Adunare Naţională, şi, aşadar, formarea României Mari. Tot la această dată este sărbătorită Ziua Naţională a României, în urma legii promulgate de Ion Iliescu în 1990, prin parade fastuoase ce elogiază victoria strălucită.

Din propria perspectivă, evenimentul prezentat deţine o rezonanţă desăvârşită, capabilă să străpungă orice barieră temporală, atât prin importanţa în evoluţia statului, cât şi prin semnificaţiile ei asupra personalităţii aparte a poporului născut în  “cuib de vulturi”.

Din prim unghi de vedere, Marea Unire a prilejuit o abundenţă de urmări deosebit de favorabile ţării, cum ar fi: temelia unei societăţi moderne, mult evoluate, sprijinite de un program democratic de propăşire, creşterea substanţială a suprafeţei şi a populaţiei, modificarea amplă a structurii instituţionale şi economice prin lărgirea masivă a cadrului vieţii politice şi, nu în ultimul rând, afirmarea puternică a României pe plan extern drept factor cu iniţiativă diplomatică.

Pe de altă parte, reperul istoric marcant al anului 1918 dezvăluie nobilele trăsături ale seminţiei de faţă. Românii, încă de la început, s-au aflat divizaţi teritorial de impenetrabilul lanţ carpatic, ceea ce a dus, progresiv, la formarea celor trei mari Ţări Româneşti, fiecare cu propriile administraţii şi organizări. Acestea au fost cucerite, ulterior, de marile puteri europene ale vremii, mărginindu-le considerabil buna dezvoltare. În ceasurile finelui mileniului al II-lea, au realizat că tot ce le lipsea era, de fapt, unitatea, fără de care ele nu puteau opune rezistenţă asupririi necontenite. Puritatea acestui sentiment naţional a aprins, de una singură, în inimile lor brave, forţele necesare marii provocări, cea a uniformizării teritoriale a unicului popor întreit, visul efemer palpat de însuşi domnitorul Valahiei, Mihai Viteazul, la răscrucea secolelor XVI-XVII.

 

 Alex Silistru

 

Resurse web:

www.istorie-edu.ro

www.wikipedia.com

Surse fotografii:

http://www.ziuanationala.ro/-template_image002.jpg

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1/1688/5144667/5/parada-1-decembrie2009-vlad-chirea.jpg?width=400

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s